You forgive when you laugh

From pain to forgiveness is just one step

And sometimes is just so hard to take

Other times you do but still feel pain again,

It's still something in the pain that reigns,

There is still something left to learn, to heal.

Although all you wish is no more to be a seal.

'What would life be without pain?' I wonder

I just don't know, can't comprehend, surrender

'What else there is to learn?' still I wonder

And you feel so disconnected, just so under.

Other times you do remember you are a hero

Many lessons you lived through so thorough.

All I wish is just to leave, to a new place

Where there will be no more some race

And other times I wonder if what I want

Is just to run again away and just can't,

But I do and start again in a new tone

A new music I hear, lost in a spiral cone.

Thousands of questions and just one answer

That's felt deep in my heart like a ransom.

Thousands of fears, only one cure inside

And still is just so hard to step outside

Yet joy is the best cure and healer in all

So only sincere joy is what is needed more.

Sometimes when I feel broken, I laugh and answer

"With sincere smile, it's how you feel a winner"

Although I would not like to be only the winner

For it might mean someone else is being loser.

And still I know that when I smile and laugh

I choose to grow and make others be tough.

I only want to be a conqueror of all my life,

Live in simple bliss is my goal and no strife.

I want an example to also be when others

Need what I give to be sisters and brothers,

And sometimes to rest in your strong arms

From which never to escape, in any charms.

~Romanian version~

De la durere la iertare e doar un simplu pas

Și câteodată i-atât de greu să pot să las,

Și uneori îl faci și simți din nou încă durere

Și atunci tu știi că mai e ceva, o revedere.

De revăzut, de retrăit, de curățat, de învățat

Ți-ai dori sa nu mai fie din acel trecut păstrat.

'Ce-ar fi viața fără agonie?' Mă întreb ușor,

Nici nu mai știu, nu înteleg de ce tot dor.

'Ce ar mai fi de învățat?' Mă întreb din nou.

Și apoi te simți neputincios și, totuși, erou.

Îți amintesti ce mii de lecții au fost trăite

Și atâtea amintiri se cer din nou revăzute.

Și-aș vrea să plec, să zbor într-un loc nou,

Unde să nu mai fie nevoie de niciun erou.

Și alteori mă întreb dacă ce poate vreau

Este de fapt să fug din nou și să reiau

Totul de la început, să refac într-un alt ton,

O muzică ce se pierde într-o spirală de con.

Mii de întrebări și un răspuns sună-n inimă,

Puternic aud și clopote și fulgere și mimă.

Mii de temeri, un singur leac, ce sufletul îl știe.

Câteodată i-așa de greu, ori noi facem să fie?

Bucuria e leac, cel mai bun vindecător pe vecie,

Deci bucurie sinceră-i ce este necesar să fie.

Și uneori, când sunt învinsă, eu zâmbesc și râd,

"Cu sincer ras, așa te simți învingător în gând",

Desi n-as vrea să fiu învingătoare în niciun sens,

Căci aceasta înseamnă că cineva este învins.

Și totuși știu c-atunci când râd și zâmbesc

Fac și pe-alții să crească și aleg și eu să cresc.

Vreau doar să fiu triumfătoare a vietii mele,

Trăită în sinceră și simplă reverie, e al meu țel.

Tot ce aș vrea mereu e un exemplu eu să las,

Ce simplu și corect să se vadă în orice ceas,

Și uneori să m-odihnesc în ale tale brațe ferme

Din care-n veci să nu mai scap în orice vreme.